Dacă ar fi să descriu termenul de comunitate în contextul sustenabilității, nu m-aș îndepărta de definiția clasică. Se referă la un grup de oameni cu interese și scopuri comune, care activează pe aceeași platformă.

O parte din schimbările în bine la nivel global din ultimul deceniu au fost inițiate prin activitatea continuă și perseverentă din partea comunităților. 

Comunitățile sustenabile se definesc și redefinesc odată cu avansarea tehnologiei și a discursului ecologic. Scopul primar rămâne același:

=> gestionarea capitalul uman, natural și financiar pentru a satisface nevoile actuale, asigurându-se totodată că resursele adecvate sunt disponibile pentru viitor.

Cum se poate atinge acest scop la ora actuală? 

• Prin perpetuitate 

Primul pas este recunoașterea conștientă a faptului că regiunile, orașele, orașele și terenurile rurale trebuie să aibă un viitor sănătos, fără a afecta negativ pământul, apa, aerul, resursele naturale și culturale care le susțin. 

• Prin normalizarea practicilor sustenabile

 Constituirea de societăți care să normalizeze practicile sustenabile, precum reciclarea. În alte cuvinte, prin crearea de obiceiuri și implementarea lor prin educație. 

Când te angajezi în procesul de transformare, trebuie să găsești simboluri ale schimbării. Discuția despre sustenabilitate în Europa de Est reprezintă o provocare, în special în mediul corporate.

Pentru o discuție amănunțită, am apelat la Roxana Buzețelu, fondatoarea Asociației Micile Bucurii și om cu drag de sine și natură. Roxana a început Asociația după ce timp de aproape 3 ani a crescut 2 comunități online (+10K membri) care discută pe teme de mediu.

Citește interviul cu Roxana de la Micile Bucurii ⬇

Cum s-a născut ideea Micilor Bucurii și ce te-a determinat să alegi acest domeniu de activitate?

Prima idee a pornit atunci când eram în concediul de maternitate. Când am început să fiu conștientă de volumul de deșeuri pe care îl arunc zilnic, am început să-mi pun tot felul de întrebări legate de “stilul de viață eco-friendly”.

Știam că grupurile de Facebook sunt un mod bun de a aduna oameni în jurul unui subiect comun, așa că de aici a început totul.

Au urmat +2 ani de discuții și pura mea curiozitate s-a transformat încet, încet în pasiune, iar pasiunea în ONG la sfârșit de 2020. Pentru mine primul an de pandemie a fost un an de asumare a unui nou drum - cu focus mai mare pe sine și natură. 

Cât de importantă este misiunea eco pentru consumatorul român? 

Din păcate, consumatorul român nu este prea informat în legătură cu ce înseamnă “eco” sau “sustenabil”. Pentru mulți, a fi sustenabil înseamnă să colectezi separat sau să închizi apa când speli vasele. 

Consumatorul român, înainte de toate, ar trebui să învețe să consume mai puțin și punct.

Cumva, anii de comunism și valul vestic ce a urmat ne-a făcut ușor “hămesiți” să avem multe și de toate. De fapt mai nimic. Mă uit că parcă este în ADN-ul nostru să avem frigiderele pline ochi și implicit asta ne duce la multă risipă alimentară. 

Pe de altă parte, lipsa de informare duce și la mult greenwashing, căci în momentul de față, discursul climatic este extrem de confuz.

Se folosesc triggere emoționale și strategii de marketing sugar coated în “eco” când, de fapt, suntem împinși doar să susținem industrii poluatoare

Care sunt cele mai mari provocări pe care afacerile din România le întâmpină în discuția despre sustenabilitate?

Ca și afacere, a fi sustenabil 100% e cam greu. Cred că fiecare afacere își alege 1-2 direcții din aria sustenabilității la care ar fi bine să exceleze: lupta anti plastic sau modă sustenabilă, etc.

Într-un tablou ideal, afacerile ar fi 100% circulare, verzi, fără emisii, fără risipă. Din păcate, cred că mulți nici nu au înțeles importanța unor afaceri de acest gen și continuă să creeze afaceri pe modelul de: produce - vinde și atât. 

O mare piedică cred că e dată de lipsa de informare. 

Din fericire, există foarte multe finanțări, fie de la UE sau fonduri de investiții orientate către business-urile cu impact social.

Din păcate, doar puțini știu de ele sau își fac curaj să creeze modele de business disruptive.

Ce părere ai despre următoarea afirmație: sustenabilitatea este un termen de marketing? 

Așa cum spuneam și mai sus, din păcate, mulți folosesc termenul de sustenabilitate fix pentru a atrage noi vânzări care de fapt încurajează practicile consumeriste. 

Desigur, atunci când ești corporație, e greu să inovezi peste noapte, să schimbi întregi lanțuri de distribuție și modele de business care până acum ți-au adus profit.

Doar că multe companii nici nu fac eforturi în a schimba asta și doar joacă cardul “sustenabil” într-un context de marketing prin care păcălesc publicul.

Cum poate un marketer să câștige simpatia pieței din România?

Eu cred că românul e sătul de minciuni. Și, dacă marketer-ul acela încearcă să sugar coat practici ascunse ale companiei pe care o promovează, cam riscă să îi sară lumea în cap.

Un marketer adevărat ar trebui să înțeleagă că nu prea mai e timp de pierdut și că actuala criză climatică abia începe.

Pe meleagurile mioritice încă nu este simțită așa cum o simt, de exemplu, alte nații în special cei din emisfera sudică a globului.

Cred că simpatia se câștigă atunci când ești un game changer și alegi să riști să fii tu cel care dă tonul schimbării în bine. De ce riști? Pentru că din păcate, a promova afaceri sustenabile în România, încă se adresează doar unei nișe și nu unei majorități.

Așa că dragă marketer, vorbește adevărul și nu duce cu zăhărelul dacă vrei să rămâi simpatic

Cum promovezi cei 3 R clienților tăi?

Ca și punct de focus pentru mine este extrem de important să ajungă mesajul că primul R e cel mai important - REDUCEM.

Desigur, nu putem reduce totul și visa la zero risipă (plastic, alimentară), dar ar trebui să tindem toți spre asta, iar când nu putem face asta să încercăm să REUTILIZĂM ceea ce avem. 

RECICLAREA este ultima soluție. Totuși, ținând cont că reciclarea este pentru mulți prima soluție, cred că este extrem de important să învățăm să colectăm separat corect.

Cine te inspiră în domeniu și de ce? Ne poți recomanda câțiva gardieni locali ai pământului?

Admir voința Anei de la Magazinul Zero Waste București și pe cea a Ioanei de la ØNO despachetărie. Amândouă au un mare focus pe reducerea risipei de plastic și încurajarea producției locale.

Îi mai admir mult și pe băieții de la Cooperativa de Energie și în general pe fiecare mic antreprenor care pornește o afacere cu grijă față de mediu - ei sunt adevărații eroi locali.

Puncte cheie 🗝

• Importanța creării unei comunități în jurul unui subiect de interes comun
• Lipsa de informare și consumul excesiv din Europa de Est
• Definirea corectă a termenilor folosiți în campanii de marketing 
• Curajul de a te îndepărta de la modelul clasic de afacere 
• Cum poate un marketer să câștige simpatia publicului român

Concluzii 🎬

Când aducem în discuție sustenabilitatea în mediul corporate, trebuie să fim foarte buni în a ne face temele. Și, cel mai important imperativ trebuie, este acela de a aborda conversația potrivită. 

Schimbarea este dificilă și oamenii îi rezistă, dar este fix ce trebuie să se întâmple pentru ca un copil să meargă într-o lume în care nu există gunoi pe stradă.

În mediul B2C, este important să recunoaștem faptul că funcționăm prin emoții. Prin crearea de comunități și coaliții, traducem informațiile în ceva de care oamenii sunt entuziasmați.

Iar, pentru afacerile care operează B2B, cum suntem și noi, la Packhelp, este necesar să mergem și mai departe. Avem acum oportunitatea de a ne educa și a sprijini aceste comunități sustenabile din primă linie.

Urmărește capitolul nostru eco